Prevenirea incendiilor

Studiu privind statistica incendiilor la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti în judeţul Arad

      1. Scop


      Studiul de referă la incendii produse la locuinţele, din mediul rural şi urban, în perioada 2003-2009. Având în vedere multiplele modificări în structura programului statistic P60, pentru o abordare unitară s-a luat ca punct de pornire anul 2003 şi nu 2000. Acest studiu a fost realizat în scopul analizării nivelului de respectare de către cetăţeni a măsurilor de prevenire a incendiilor la locuinţe, pe baza unor date statistice precum: destinaţia începutului de incendiu, împrejurările în care s-au produs acestea, orele cu manifestare maximă pe fiecare împrejurare şi vârsta victimelor.
      Concluziile studiului pot fi utilizate în: iniţiative legislative privind apărarea împotriva incendiilor, desfăşurarea de controale preventive comune cu serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, derularea activităţilor de pregătire a componentei preventive din serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, planificarea şi desfăşurarea activităţilor de informare preventivă a cetăţenilor.


      2. Sursa datelor utilizate

      - Baza de date statistice privind intervenţiile în cazul situaţiilor de urgenţă de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad;
- Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Arad.

      3. Generalităţi

      3.a) Caracteristicile locuinţelor

      Potrivit Institutului Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Arad, în judeţul Arad sunt 185.924 locuinţe, din care 103.093 în mediul urban şi 82.831 în mediul rural.
      Se distinge o diversitate a tipurilor de case construite în Arad, acestea depinzând în special de zona geografică. O pondere importată în mediul rural o reprezintă ca material de construcţie lemnul, paianta şi chirpici.
      3.b) Pericolul de incendiu
      Pericolul de incendiu este dat de specificul activităţilor desfăşurate în cadrul locuinţelor, amplificate de anumite împrejurări favorizante.
      În localităţile rurale sunt prezente următoarele stări de pericol generate de:
- tendinţa de aglomerare a locuinţelor datorită faptului că tot mai multe persoane optează pentru reducerea, ca dimensiuni, a suprafeţei terenurilor intravilane aferente unei gospodării;
- construirea de locuinţe fără obţinerea în prealabil a autorizaţilor necesare şi, prin urmare, fără respectarea unor măsuri minime de securitate la incendiu;
- construirea de anexe gospodăreşti fără respectarea distanţelor de siguranţă faţă de vecinătăţi;
- folosirea materialelor de construcţii combustibile fără ca acestea să fie protejate corespunzător la acţiuni termice;
- depozitarea furajelor în locuri improprii şi inadecvate din punct de vedere al prevenirii incendiilor, (ex: în imediata vecinătate a construcţiilor, în podurile caselor etc.);
- exploatarea instalaţiilor electrice cu improvizaţii;
- utilizarea focului deschis în spaţii închise;
- exploatarea mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau amplasate necorespunzător faţă de materiale combustibile;
- nesupravegherea copiilor;
- existenţa unor cantităţi mari de materiale combustibile (mai ales în perioada de toamnă-iarnă) folosite la încălzirea locuinţei şi la prepararea hranei;
- necurăţarea coşurilor de fum, aspect ce conduce la formarea de cărbune piroforic pe pereţii interiori ai coşurilor;
- arderea resturilor vegetale şi gunoaielor rezultate din activităţile gospodăreşti.
      În mediul urban, la locuinţe se manifestă, în special, următoarele pericole:
- exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii;
- utilizarea unui număr ridicat de utilizatori electrici;
- exploatarea unor sisteme de alimentare cu gaz defecte sau fisurate;
- nesupravegherea copiilor.
      Pericolele enumerate mai sus sunt agravate de următorii factori cu tendinţă din ce în ce
mai mare de manifestare, în ultimii ani:
- grad scăzut de educaţie preventivă a cetăţenilor;
- număr ridicat de analfabeţi;
- nivel scăzut de trai;
- acţiuni intenţionate de incendiere generate pe fondul răzbunării ori a încasării unor prime;
- alcoolismul însoţit sau nu de viciul fumatului;
- fumatul în condiţii de oboseală acută generată de societatea bazată pe concurenţă;
- sinucideri prin incendiere.

      4. Date statistice privind incendiile de locuinţă
      a) privind cauze de incendiu / împrejurări ( Anexa nr.1 ) Statistica de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad arată că, în perioada analizată, în judeţul Arad s-au produs 1112 de incendii la locuinţe ceea ce înseamnă, în medie, 159 de incendii anual.
      Incendiile la locuinţe s-au manifestat, în special, ca urmare a:
a) instalaţiilor electrice defecte sau improvizate (în medie, 40/an)
b) aparatelor electrice uitate sub tensiune (în medie, 7/an)
c) sistemelor sau mijloacelor de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate (în medie, 13/an)
d) coş/burlan de fum defect sau necurăţat (în medie, 20/an)
e) jocul copiilor cu focul (în medie 8/an)
f) fumatul (în medie, 18/an)
g) focul deschis în spaţii închise (în medie, 22/an)
h) scurgeri/scăpări de produse inflamabile (în medie, 4/an)
i) trăsnet şi alte fenomene naturale (în medie, 3/an)
j) acţiune intenţionată (în medie, 13/an)
b) privind destinaţia ( Anexa nr.2 )
      Raportat la locul iniţial de producere a incendiilor, situaţia se prezintă astfel:
      b1) dormitor: 86 incendii
      Se remarcă o tendinţă crescătoare a numărului de incendii în dormitor în mediul urban faţă de rural.
      b2) bucătărie: 91 incendii
      Se constată că numărul incendiilor de bucătărie este mai mare în zona urbană faţă de cea rurală dar în anul 2009 se observă o tendinţă de scădere a acestora.
      b3) cameră de zi, sufragerie: 70 incendii
      În ultimii doi ani numărul de incendii produse în camera de zi/sufragerie în zona urbană este în creştere, menţinându-se tendinţa de creştere a numărului de incendii în ambele zone (urban/rural).
      b4) pod, mansardă, acoperiş: 178 incendii
      Se observă că în ambele zone numărul de incendii de pod/mansardă/acoperiş a crescut în anul 2009 raportat la anul 2003.
      Cauza probabilă:
- creşterea numărului de mansarde prin posibilitatea de mansardare a unor locuinţe
- transformarea podurilor în spaţii de locuit
- coş de fum/burlan defect sau necurăţat
      b5) casa scării : 2 incendii
      b6) puţul liftului: 0 incendii
      b7) coridor, vestibul, hol, balcon: 16 incendii
      Se constată creşterea sinusoidală a numărului de incendii pe coridoare, vestibuluri, holuri şi balcoane în zona urbană.
      b8) grup sanitar, baie : 5 incendii
      b9) debara, cămară: 10 incendii
      În ambele zone, numărul incendiilor produse în debara/cămară a scăzut în anul 2005, 2006 şi 2007, crescând în ultimii doi ani.
      b10) pivniţă, subsol: 24 incendii
      Se observă că în mediul urban şi în cel rural numărul incendiilor de pivniţă/subsol a scăzut în anul 2009 raportat la anul 2003.
      c) privind cauze de incendiu de locuinţă, raportate la ora probabilă de producere a incendiilor.
      Analizând graficele de mai jos se constată că, independent de intervalul orar, cele mai multe incendii au drept cauze: instalaţiile electrice defecte sau improvizate (cu un maxim, în intervalul orar 19.00-20.00) şi coş/burlan de fum defect sau necurăţat (cu un maxim, în intervalul orar 20.00-21.00).
      Comparativ, se constată că numărul incendiilor având drept cauză coşul de fum s-a triplat în 2009 (12) faţă de 2003 (35).
      Număr mare de incendii s-a înregistrat şi ca urmare a fumatului, în intervalul orar 01.00-02.00 şi 12.00-13.00, jocul copiilor cu focul, în intervalul orar 16.00 – 17.00, focului deschis în spaţii închise, în intervalul orar 15.00 – 16.00 şi acţiuni intenţionate, în intervalul orar 02.00 – 03.00. Cele mai multe incendii de locuinţă se produc în intervalul orar 18.00-22.00.
      d) privind populaţia afectată în urma incendiilor
      Se constată nu număr ridicat de decedaţi în rândul persoanelor în vârstă de 25 – 55 ani, o pondere importantă o constituie şi persoanele decedate cu vârsta peste 55 ani.
      Un număr scăzut de decedaţi se constată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 25 ani. Acest lucru se datorează şi faptului că aceştia fiind elevi, participă la diferite acţiuni preventive organizate de inspecţiile de prevenire ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene. De asemenea, la această vârstă copii utilizează cel mai des în procesul de învăţare internetul, descoperind astfel şi paginile de specialitate realizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene. Acesta este unul din motivele pentru care inspecţiile de prevenire trebuie să acorde o grijă deosebită la realizarea conţinutului şi modului de prezentare a capitolelor de pe pagina web adresate elevilor. Un număr redus de decese se constată şi la categoria de vârstă 0-6 ani.

Pentru a descarca documentul complet click aici