ÎNŞTIINŢAREA, MĂSURĂ DE PROTECŢIE CIVILĂ, ÎN SPRIJINUL AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, INSTITUŢIILOR ŞI OPERATORILOR ECONOMICI
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.
Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde:
· înştiinţarea despre iminenţa produceri sau producerea unor dezastre;
· înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;
· înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale.
Înştiinţarea se realizează de către Inspectoratul General pentu Situaţii de Urgenţă sau de către serviciile de urgenţă profesioniste (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Vasile Goldiş” al judeţului Arad), după caz, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.
Înştiinţarea la nivelul judeţului Arad se execută în scopul asigurării:
- condiţiilor optime pentru analiza situaţiei de către comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
- luării deciziei de avertizare a populaţiei, instituţiilor publice locale şi operatorilor economici din zonele ameninţate de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor;
- alarmării populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici;
- luării măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor, protecţia populaţiei şi bunurilor materiale;
- evitării surprinderii în cazul atacului aerian;
- organizării şi desfăşurării acţiunilor iniţiale de intervenţie pentru limitarea efectelor accidentelor tehnologice, a acţiunilor desfăşurate de către elemente teroriste şi pentru protecţia populaţiei şi bunurilor materiale pe timpul acţiunilor militare;
Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer, iminenţa producerii sau producerea unor dezastre vizează introducerea situaţiilor de alarmă aeriană şi încetarea alarmei sau iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc.
SEFUL SERVICIULUI DE PROTECTIE CIVILĂ
Lt.col. COMAN STEFAN
EVACUAREA MĂSURĂ PRINCIPALĂ DE PROTECTIE CIVILĂ
Evacuarea, ca măsură de protejare a vieţii şi bunurilor materiale a fost folosită, sub diferite forme, de la începuturile societăţii umane. Istoria a consemnat numeroase astfel de cazuri dintre care amintim doar câteva:
-plecarea evreilor din Egiptul Antic către Ţara Sfântă (consemnată de Biblie ca „Exodul”);
-retragerea la sud de Dunăre a administraţiei şi armatei romane din Dacia, pe timpul împăratului Aurelian;
-evacuarea preventivă a unor zone din teritoriul naţional în pericol de a fi ocupate de diverşi invadatori (turci, tătari, polonezi, ruşi etc.) de-a lungul istoriei noastre;
-trimiterea tezaurului naţional şi a bunurilor casei regale la Moscova în timpul primului război mondial;
-retragerea populaţiei şi a bunurilor sale materiale din zona Cadrilaterului în Dobrogea, înainte de declanşarea celui de-al doilea război mondial
Prima mărturie scrisă românească,care atestă preocuparea pentru necesitatea realizarii evacuării o întâlnim în Învăţăturile lui Neagoe Basarab-domn al Ţării Româneşti (1512-1521) către fiul său Theodosie: „Pentru aceea te învăţ fătul meu: feciorii şi fetele şi femeile boiarilor şi slugile tale să fie mai îndărăt, iar războiul să-l faci să fie în faţă”.
O dată cu apariţia societăţii industrializate, în scopul asigurării protecţiei populaţie, a bunuilor materiale şi a valorilor culturale pe timp de război sau în alte situaţii speciale, activitatea de evacuare a căpătat un caracter organizat, reprezentând una din sarcinile umanitare ale protecţiei civile.
În acest sens se poate da următoarea definiţie:
Prin evacuare, ca măsură de protecţie, se înţelege scoaterea organizată din municipiile reşedinţă de judeţ, oraşe, comune, precum şi din alte localităţi, la nevoie, în timp de război sau în caz de dezastre, a unor instituţii publice şi operatori economici, categorii de populaţie şi bunuri materiale, în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a personalului, de funcţionare a instituţiilor publice, a operatorilor economici respectivi, precum şi pentru protejarea valorilor materiale şi culturale.
Evacuarea, în caz de război, urmăreşte descongestionarea unor localităţi prin scoaterea acelei părţi din bunuri materiale care nu fac obiectul acţiunilor de apărare şi care prin păstrarea lor ar spori atât pierderile umane, cât şi distrugerile de bunuri materiale. În acest caz, evacuarea se face înainte de declanşarea ostilităţilor (în 1939-1940, în Anglia, au fost evacuaţi copii din marile zone urbane în cele rurale), sau pe timpul desfăşurării acestora (evacuarea celei mai mari părţi din populaţia Prusiei Orientale, în 1944-1945, din faţa trupelor sovietice ).
Evacuarea în cazul produceri dezastrelor se execută în funcţie de tipul de dezastru, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Hotărârea pentru executarea evacuării este luată, în funcţie de situaţia creată, de către primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent.
Evacuarea se execută ţinând seama de:
-prevederile legale şi măsurile stabilite referitoare la pregătirea populaţiei, a economiei şi teritoriului pentru apărare;
-particularităţile de relief, dispunerea geografică, importanţa economico-socială şi militară a judeţelor, localităţilor, instituţiilor publice şi operatorilor economici;
-asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi necesitatea continuării producţiei de apărare şi a unor activităţi economico-sociale pe timp de război sau în caz de dezastre;
-posibilităţile de care dispun localităţile pentru a sigura protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale împotriva armelor NBC şi convenţionale;
-amploarea distrugerilor produse de atacurile adversarului sau de dezastre;
-evoluţia acţiunilor militare.
De regulă, evacuarea se execută din:
-localităţi urbane de mare importanţă (municipiul Bucureşti şi municipiile reşedinţă de judeţ);
-localităţi aflate în zonele de frontieră;
-raioanele probabile de desfăşurare a acţiunilor de luptă;
-localităţile dispuse în zonele de risc major (nuclear, chimic, aval de construcţii hidrotehnice etc.).
În funcţie de situaţiile create evacuarea se poate face:
-simultan sau succesiv;
-parţial sau total;
-din una sau mai multe localităţi;
Evacuarea se organizează pe baza unui plan de evacuare, la întocmirea căruia participă inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă împreună cu comitetele pentru situaţii de urgenţă.
Organizarea evacuării se asigură de către fiecare autoritate administrativă, instituţie publică şi operator economic cu sarcini în acest sens.
Pentru organizarea acţiunilor de evacuare a salariaţilor din instituţii (operatori economici) şi a populaţiei se stabilesc din timp de pace, iar la ordin, se aduc în stare de funcţionare :
-punctele de adunare a salariaţilor şi a populaţiei evacuate;
-punctele de îmbarcare a salariaţilor şi populaţiei care se transportă pentru evacuare pe calea ferată;
-puncte de debarcare;
-puncte de primire şi repartiţie a salariaţilor şi a populaţiei evacuate.
În planificarea şi organizarea evacuării trebuie să se aibă în vedere următoarele:
-categoriile de populaţie şi de bunuri materiale care se evacuează;
-punctele de adunare şi de îmbarcare care se pot organiza;
-mijloacele de transport auto şi de cale ferată care pot fi folosite;
-interdicţiile de itinerare şi de timp impuse de armată;
-durata unui transport şi nr. de transporturi;
-asigurarea măsurilor de siguranţă pe timpul transportului şi în punctele de adunare şi îmbarcare.
Pentru a se realiza toate condiţiile de protecţie a personalului şi bunurilor evacuate, este foarte important ca în toate zonele de evacuare să fie cuprinse măsuri viabile de asigurare a acestei activităţi.
Aceste măsuri se realizează prin comitetele pentru situaţii de urgenţă, care conduc evacuarea,care dispune de forţele proprii sau solicită ajutorul altor formaţiuni.
În cazul în care trebuie să vă evacuaţi, trebuie să urmaţi următoarele reguli:
-respectaţi ordinea de evacuare stabilită pentru persoanele aflate în zonele periclitate: copii, femei, bolnavi şi bătrâni;
-înainte de părăsirea locuinţei întrerupeţi funcţionarea instalaţiilor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică. De asemenea, închideţi ferestrele;
-la părăsirea locuinţei luaţi documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio şi îmbrăcăminte de schimb corespunzătoare anotimpului;
-îmbrăcaţi-vă corespunzător anotimpului;
-scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care sunt amenajate pentru a oferi protecţie;
-calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copii;
-la locul de refugiu (tabără de sinistraţi, săli de sport, etc)ocupaţi locurile stabilite, protejaţi şi supravegheaţi copii, respectaţi măsurilede comportare şi igienico-sanitare stabilite.
SEFUL SERVICIULUI DE PROTECTIE CIVILĂ
Lt.col. COMAN STEFAN
ISUJ Arad pe retele Sociale